1. Omul nemuritor

 

 

Omul nemuritor

Dupa ce Dumnezeu l-a facut pe om, l-a luat si l-a asezat in gradina Edenului si i-a dat porunca aceasta:

16 Poti sa mananci dupa placere din orice pom din gradina;
 17 dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit.”

(Genesa 2.16,17)

Ispita si curiozitatea de a manca totusi din fructul oprit au fost insa atat de mari, incat primii doi oameni nu au ascultat de porunca divina.

Aceasta reprezentase un test de incredere in Cuvantul lui Dumnezeu.

Prin neascultare ei au devenit muritori.
Toti urmasii lor au mostenit aceasta tragica consecinta, de-a lungul intregii istorii omenesti si pana in ziua de azi.

Resimtim in propria viata pierderea celor mai apropiati noua si cu inaintarea in varsta constientizam tot mai mult ca nici noi nu suntem nemuritori.

La inceput insa, nu a fost asa:

Dumnezeu il crease pe om ca fiinta nemuritoare.